Despre Diana Vlaicu, despre modeling, despre blog, despre psihologie!

Diana pentru mine nu este doar un model, este o femeie in toata firea, zambeste, iubeste, are atitudine spune lucrurilor pe nume si foarte important exista. Povestea mea cu Diana, in care am inceput sa colaborez cu ea pe post de model a inceput la final de an 2015 si inceput de 2016. Chiar si acum tin minte ca o cunosteam de pe facebook de mai multa vreme si vazusem pe un site de modeling un profil in care erau fotografii cu ea. Mi-am zis ca nu poate fi adevarat desi nu se stie niciodata asa ca i-am scris pe facebook mi-a raspuns si ce credeti, chiar ea era si da e model pentru sedinte foto. Ce a urmat dupa a fost un an 2016 plin in care am facut multe fotografii din care am ales materiale pentru expozitia din 8 iunie 2017, despre care voi vorbi la un moment dat. Cum am zis mai sus, Diana nu este doar un model, are vise ca orice om, are o personalitate puternica si foarte important se dedica din toate punctele de vedere. Chiar si acum tin minte sedinta ei de la workshopul cu Edward Aninaru unde a dus tot greul si a pozat nud pe frig ca la final sa atraga toata admiratia celor de la sedinta. Ce am mai aflat ulterior de la ea, detine un blog (eudiana.ro) dar asta nu e tot e pasionata si studenta la psihologie. Totul a inceput sa ia o intorsatura pentru mine in momentul in care am aflat aceste detalii pentru ca nu fotografiam o fata oarecare ci o femeie care deja stia foarte multe despre ceea ce inseamna comportamentul uman si foarte important comportamentul unui barbat, crucial in mediul de fotografie. Pe scurt fotografiam o femeie care a adus un plus in ceea ce priveste munca mea cat si pe plan mental. In primul articol unde am vorbit despre ea si Maria Pasca, am mai spus ca nu pot considera colaborarea cu ea o colaborare deoarece prin toate sedintele noastre Diana mi-a devenit prietena si am inceput sa ne ajutam reciproc, chiar daca a fost vorba de mizilicuri, nu mai zic ca o cafea cu ea este foarte interesanta mai ales cand vorbim de sedintele noastre si patanii haioase. Nu mai stiu sigur daca s-a intamplat ca la ea sa merg intr-o zi, trebuia sa vorbim de o sedinta, iar eu aveam dupa mine un troller cu echipament si ma chinuiam sa il transport peste tot.  Cu ceva vreme inainte de expozitie mi-a dat un imbold si a naibii treaba m-a si tras de limba, lucru pentru care ii multumesc, cu un interviu publicat pe siteul ei legat de eveniment si despre mine. Anul acesta am fotografiat mai rar, insa pana la finalul anului sau chiar si la anul astept sa vad cu ce proiecte ne mai organizam.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s